FAHRENHEIT 451, de Ray Bradbury

Ray Bradbury construiește în această carte de excepție o lume distopică, o lume în care casele sunt ignifuge, iar pompierii ard cărți, o lume în prag de război, o lume din care lipsește cea ma importantă întrebare: De ce? Aici, dorința de a cunoaște reprezintă marele pericol al civilizației, dacă dorești să cunoști devii un rebel, un nebun, un delicvent, un paria, pentru că toți ceilalți se leagănă iluzoriu într-un hedonism fără valoare, consumând doar distracții. 

Trilogia New York-ului, de Paul Auster

Trilogia New York-ului este compusă din trei microromane – Orașul de sticlă, Fantome și Camera încuiată – pline de suspans, de drame interioare, de referințe literare, și de jocuri scriitoricești. Paul Auster are un stil cursiv, construiește foarte atent și inteligent acțiunea, inserează povești reale și ciudate de-a lungul cărții pentru a da mai multă siguranță și încredere, și te ține în priză până la final. Aceste trei microromane nu sunt scrise în stilul obișnuit de cărți polițiste, căci cazurile investigate sunt ratate, iar personajele principale suferă o interiorizare acută și amară. Ele se află în pericol de a ieși din cotidian și de a rămâne blocate în ele însele. Secretele pe care vor să le afle ajung să-i înstrăineze, să-i tortureze, să-i paralizeze.

Smulgătorul de inimi, de Boris Vian

În acest roman Boris Vian descrie o lume violentă, vulgară, și absurdă, o lume care nu cunoaște rușinea și care nu are mustrări de conștiință, deoarece plătește în aur un amărât care ia totul pe seama sa. În această lume încuiată și plictisitoare oamenii nu fac altceva decât să se bată. Bătrânii sunt vânduți la târg ca o simplă disctracție pentru cei mici, ucenii sunt folosiți pe post de cârpă în atelierele de lucru, animalele fac autostopul și sunt crucificate dacă se comportă natural, iar preotul boxează în biserică cu țârcovnicul, în timp ce oamenii aruncă după el cu scaune. Biserica nu este altceva decât un loc pentru spectacole de prost gust.

Povestiri, de John Cheever

În povestirile lui John Cheever găsești criza cuplului căsătorit, cu petrecerile, jignirile și bârfele de rigoare, în care fiecare încearcă să uite de viața monotonă și nefericită de acasă. În acest climat dezamăgitor adulterul e cât se poate de normal, iar cocktailurile fac parte din recuzita oricărei zile. Antieroii lui Cheever doresc să-și recapete vigoarea, pasiunea și orgoliul tinereții, să încheie o afacere bună, să-și găsească o casă a lor, să facă o escapadă în altă țară, să treacă peste o fobie, să scape de singurătate, să se îndrăgostească din nou, sau să afle măcar dacă au fost înșelați.